Pandemia COVID-19 este departe de a fi terminată, iar până în prezent a testat rezistența și elasticitatea sistemelor sanitare pe întreaga planetă, atât la nivel de infrastructură cât și la nivel de resurse umane, punând o presiune imensă pe lucrătorii din domeniul sănătății.
Contemplând nefericita situație potențial declanșată de un val patru al pandemiei, vă reamintim că masca de protecție respiratorie rămâne și în prezent un aliat de bază în lupta pe care o ducem cu acest virus și mutațiile sale. Vaccinarea protejează în continuare împotriva dezvoltării formelor severe, însă ponderea celor vaccinați este mică. În plus, varianta delta a virusului Sars-cov-2, spre deosebire de precedentele, poate totuși produce infectare asimptomatică sau medie chiar și în cazul unui procent mic dintre cei vaccinați, per ansamblu se poate răspândi cu mai multă ușurință, fapt care ar conduce din nou la suprasolicitarea sistemului medical ori alte potențiale blocaje operaționale, ce pot avea urmări grave pentru populațiile vulnerabile.
Protecția sănătății este așadar cea mai bună armă împotriva virusului, astfel ii scădem semnificativ șansele de a se instala confortabil în organism, cât și de a se răspândi și genera infecții, ori mutații periculoase. Citește despre eficienta măștilor pentru protecție respiratorie aici.
La începutul lui 2020, disponibilitatea echipamentelor de protecție pentru personalul medical, a celor de testare sau a echipamentelor de ventilație, ori a personalului medical specializat au reprezentat provocări cheie ale sistemelor sanitare. S-a aproximat că țările afectate major au consumat în decurs de 1 luna cantități de echipament la nivelul necesarului anilor precedenți. Criza disponibilității măștilor în locul și timpul potrivit a avut din nefericire un impact major atât asupra sănătății cadrelor medicale și de suport, cetățenilor, cât și asupra credibilității recomandărilor purtării acestor dispozitive medicale pentru protecție respiratorie.
Dacă în primele luni de pandemie, măștile de protecție respiratorie ar fi fost ușor accesibile, atât pentru sistemul sanitar, cât și pentru populație, virusul nu ar fi câștigat atât de mult teren. Un raport OECD ilustrează că pandemia nu a ținut cont de PIB, ci de vigilență și planificare, capitole în care multe țări au eșuat, indiferent de dezvoltarea economică. În primele zece luni ale anului 2020, conform datelor raportate și ratelor excesive de mortalitate COVID-19, Belgia, Italia, Spania și Marea Britanie au fost cel mai grav afectate, urmate de Franța, Olanda și Suedia. Mai puțin afectate negativ de primul val al pandemiei au fost majoritatea țărilor nordice, majoritatea țărilor din Europa Centrală, de Est și de Sud-Est. Cu toate că începând din august 2020 multe țări din Europa Centrală și de Est au înregistrat creșteri mari ale numărului de îmbolnăviri, fapt corelat cu o slabă conformare la recomandarea purtării măștilor respiratorii.
Mai departe de filosofiile din spațiul public, ori speculațiile din domeniul politic, un aspect a fost cât se poate de clar, pandemia COVID-19 a afectat în mod disproporționat populațiile vulnerabile, iar forțele și resursele sistemului sanitar românesc au fost întinse la un maximum fără precedent. Cu toate acestea, avem puterea de a contribui pozitiv la stoparea răspândirii virusului. Știința ne hrănește speranța in mod constructiv, iar acum că avem resursele potrivite pentru protecția sănătății la nivel individual, putem să nu repetăm istoria, din val in val.
Protejează-ti sănătatea si răspândește doar vesti bune!