Cu imunitatea nu este de glumă, nici măcar specialiștii din domeniul medical nu au pretenția că pot influența semnificativ activitatea și performanțele sistemului imunitar. Cu toate acestea, există câteva tactici de bun simț, care au fundament științific și dau rezultate, dar și o sumedenie de speculații periculoase sau costisitoare, la capitolul timp și bani, pe care este bine să știi să le recunoșți de la distanță și, ulterior, să le elimini din discuție.
În general, tacticile care dau rezultate sunt cele care vin în ajutorul sistemului imunitar prin prelungirea stării generale de sănătate. Știi cum e, și tu lucrezi mai bine atunci când ai ordine pe birou sau când cerințele proiectului sunt bine structurate, la fel și sistemul imunitar se descurcă mai bine atunci când în organism domnește o stare de echilibru, pe care în general o numim *sănătate*.
Sănătatea este un țel de termen lung, iar gesturile care contribuie semnificativ la păstrarea sau îmbunătățirea stării generale presupun consecvență în asigurarea unui aport corespunzător de nutrienți – atenție la profilul macro-nutrienților (proteine, carbohidrați, grăsimi) și cel al micro-nutrienților (vitamine și minerale) –, hidratare optimă, odihnă corespunzătoare și activitate fizică moderată.
Așadar, dacă vrei să te asiguri că după vaccinare organismul tău va genera un răspuns imunitar puternic, ai grijă să te odihnești bine, să îți depășești chiar și ție așteptările în ceea ce privește alimentația sănătoasă ori hidratarea și să faci constant mișcare, începând cu cel puțin o lună înaintea datei inoculării serului împotriva covid19. Fără exagerări, fără schimbări bruște și drastice de alimentație sau stil de viață, tot ce trebuie să faci este să îți asiguri un echilibru. Pentru a fi mai sănătos nu trebuie să devii vegan, nu-ti trebuie *intermitent fasting* și nici să faci dușuri cu apă rece sau să te scalzi în râuri montane, la fel cum nu trebuie nici să ai *abdomen-pătrățele*.
Mai departe, pentru că de acum știi cum să îți fortifici apărarea organismului, să trecem la identificarea speculațiilor care pretind ca au drept țintă „îmbunătățirea imunității” organismului. Pentru a le recunoaște ușor este bine să știi că acestea în general subestimează complexitatea fiziologică a organismului (majoritatea dovezilor referitoare la eficacitatea produsului respectiv sunt validate in-vitro, adică în cadru controlat, într-un laborator), sunt axate pe strategii de termen scurt și însoțite de promisiuni cărora le lipsește consensul științific, pe românește sunt “prea bune să fie adevărate”.
Medicina nu este magie, în consecință nu îți va înlătura problemele de sănătate dintr-o simplă mișcare din vârful nasului ca in serialul “Ce vraji a mai facut Samantha”. Pe termen lung și de dragul rezultatelor sustenabile, ești infinit mai câștigat dacă îți protejezi sănătatea folosindu-te de informații cu fundament științific, decât dacă aplici “leacuri băbești” sau “leacuri naturiste” pentru a corecta un comportament nejustificat de neglijent.
Și pentru că scopul acestui articol este de a trasa în linii mari cum se poate obține și menține un răspuns imunitar mai bun, în încheiere mai avem o perspectiva fara de care nu se poate asigura succesul misiunii – apararea corespunzatoare a sanatatii in colectivitate. Da, în plus față de atenția acordată propriului organism și nevoilor fundamentale de asigurare a hranei și odihnei, este bine să fii atent și la contextul în care te desfășori zi de zi, aplicând cu regularitate arhicunoscutele măsuri de igienă, al căror scop general este de a preîntâmpina disconfortul generalizat caracteristic afecțiunilor organismului: spălarea mâinilor cu o frecvență adaptată contextului, igienizarea cu dezinfectant pe bază de alcool (70%) atunci când apa și săpunul nu sunt la îndemână, purtarea măștilor de protecție în spațiile închise, cât și în cele deschise și aglomerate, aerisirea frecventă a încăperilor și nu în ultimul rând păstrarea distanței față de persoanele care manifestă simptomele unei afecțiuni respiratorii.
