Organizația Mondială a Sănătății monitorizează permanent, încă de la debutul pandemiei, secvențele genetice ale virusului Sars-Cov-2. Până în momentul de față, OMS a identificat patru variante virale *îngrijorătoare* (VOC): alfa (B.1.1.7), beta (B.1.351), gama (P.1) și delta (B.1.617.2).
În funcție de potențialul variantelor virusului acestea sunt clasificate în: varianta de interes (VOI), varianta care determină îngrijorare (VOC) și varianta care provoacă grave consecințe (VOHC). Îngrijorarea pe care o semnalează OMS se datorează transmisibilității crescute a noilor variante (care se “luptă” în acest moment pentru supremație globală) comparativ cu varianta care a declanșat pandemia.
Totuși care sunt „trucurile” prin care virusul Sars-Cov-2 circulă și se răspândește mai ușor în comunități?
- îmbunătățirea modului de acces în organism;
- supraviețuirea pentru un timp îndelungat în aer;
- creșterea încărcăturii virale, iar cei contaminați vor expulza mai mult material viral;
- schimbarea momentului în care se realizează transmiterea de la o persoană la altă.
Prin urmare, scopurile monitorizării variantelor virusului servesc unei bune înțelegeri a impactului asupra populațiilor:
- Dacă variantele se pot transmite mai ușor de la un individ la altul;
- Dacă virusul va provoca o boală medie sau severă;
- Dacă variantele virale pot fi detectate în continuare prin testare;
- Dacă variantele virale răspund la tratamentele uzuale;
- Dacă variantele virale schimbă eficacitatea vaccinurilor.
În general sunt monitorizate variantele virale care se răspândesc cu viteză mai mare sau cele ale căror mutații le fac mai rezistente la tratament sau care fac vaccinurile inutile. Vestea bună este că, până în prezent, studiile au demonstrat eficiența vaccinurilor chiar și în fața variantelor care determină îngrijorare (VOC).
Uneori variantele virale se formează și apoi dispar. Alteori mutațiile virusurilor persistă timp mai îndelungat. Așadar apariția și monitorizarea variantelor virale nu trebuie să propulseze populația generală în panică, este indicat să ne păstrăm luciditatea și energia pentru decizii și acțiuni care ne protejează sănătatea. Decât panică, infinit mai utile eforturilor de stopare a transmisiei comunitare sunt bine-cunoscutele măsuri de protecție: igiena riguroasă a mâinilor, purtarea măștilor de protecție respiratorie atunci când există recomandări oficiale în acest sens, iar nu în ultimul rând, păstrarea distanței în spațiile închise sau evitarea zonelor aglomerate.
Până în prezent, la scăderea incidenței covid19 au contribuit atât măsurile de protecție individuală, creșterea frecvenței sesiunilor de igienizare a spațiilor, regulile de distanțare socială, cât și rata crescută a vaccinării din ultimele luni. Pentru a păstra cifrele la un nivel îmbucurător este în continuare nevoie de igienă și vigilență, în special în spațiile închise și intens tranzitate în lunile următoare – hoteluri, pensiuni, restaurante, baruri, cluburi și oricare alte spații de recreere -, vedete ale verii cât și ale sezonului de concedii și vacanțe. Contează pe măștile DR. YANN, sunt produse în România, respectă standardele SR EN 14683+AC:2019 și sunt avizate de Ministerul Sănătății, prin Agenția Națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale din România. Le poți achiziționa la preț de producător de aici.
https://www.who.int/en/activities/tracking-SARS-CoV-2-variants/
